Am terminat un proiect,un proiect la care am tinut mult,la care pe ultima suta de metrii m-am dedicat trup si suflet.A iesit bine,surprinzator de bine,judecand dupa calitatea materialelor scoase de ase credeam ca produsul finit o sa fie jalnic desi pe calculator arata bine.Dupa ce ne-a scos tipa de la tipografie editia princeps a ghdului eram wooow,oamenii astia chiar au cu ce dar nu au cu cine.

Dupa cate puteti vedea  in imaginea alaturata am fost entuziasmat rau de tot cand il tineam pentru prima oara in mana,am fost entuziasmat cand in metrou,in drum spre casa l-am rasfoit pentru prima data.

Ciudat este ca la 2 ore dupa nu am mai simtit nimic,totul revenise la normal,la monoton,la alb si negru.Toate culorile din fericire parca s-au pastrat in acel ghid pe care il tin in cutia sisc.(In cutia asta imi tin toate lucrurile care le-am strans de'alungul primului an de voluntariat)

Concluzia pe care o trag acum este ca daca sunt ocupat,stresat de un deadline,cu ceva tot timpul in cap reusesc sa uit si sa ma bucur de chestii marunte.